Despre un proiect al Bisericii Silvestru

 Din ziarul ”Milcovul”, iulie-septembrie 1972

 

Portrete inedite

 Sursa: Ateneu, 1966 (Anul 3, nr. 2)

Casa Mincu, 31 ianuarie

Foto: Cristian Gache

Foto: Andrei Brînzei

Românul, Artistul Ion Mincu, 1912

Românul, nr. 280, anul II, 20 decembrie 1912/2 ianuarie 1913

Biografie, educatie si cariera

Ion Mincu s-a născut în parohia Sf. Mina din Focșani, părinții săi fiind negustorul Pavel și soția sa, Maria. Anul 1852 este confirmat de dosarul său de înscriere la Școala de Arte Frumoase de la Paris (data nașterii apare însă 11 februarie în loc de cea consacrată, 20 decembrie) și de certificatul de căsătorie din 1887 în care se menționează faptul că arhitectul avea 35 de ani.

Copiii Mincu au fost, în ordine: Ecaterina (căs. Constantinescu), Ștefan, Sultana (căs. Zamfirescu), Ion, Anica (căs. Nedelcu), Nicolae și Sița.

Din căsătoria cu Eliza Dăscălescu (1863-1939) s-au născut fiicele: Maria-Luiza/Mariela (căs. Băbeanu) și Eliza (căs. Peretz).

Formare și carieră

1866-1870 Liceul Unirii din Focșani
1870-1873 Școala de Șosele și Poduri
1874-1877 Inginer-șef la Focșani, inginer al jud. Putna, apoi participă la construcția șoselei Ploiești-Predeal
1877-1878 Urmează un an pregătitor la Școala Specială de Arhitectură a lui Émile Trélat (Montparnasse)
1878-1883 Studiază arhitectura la Școala de Belle Arte din Paris cu prof. Julien Guadet și F. Thierry-Ladrange, obținând mai multe medalii
1883-1884 Obține diploma de arhitect; primește o bursă franceză de 2000 de franci (Premiul Destors al Societății Centrale a Arhitecților) și un ajutor de 3000 lei de la Ion Câmpineanu pentru a întreprinde o călătorie de studii în Italia, Spania, Grecia și Constantinopole
1884-1892 Este membru al Societății Arhitecților Diplomați ai Guvernului Francez

Ante 1889 Este consultant - alături de Nicu Cerkez și Paul Gottereau - al realizării Cabaretului român de la Expoziția de la Paris din 1889
1895-1899 Este ales deputat al Partidului Național Liberal în jud. Putna
1892 Este însărcinat de S.A.R. ca împreună cu arh. N. Cucu să elaboreze statutele unei Școli de arhitectură
1897 Este numit profesor de Spiru Haret la Școala națională de arhitectură, pregătește prima serie de 150 de studenți (1897-1902) care vor expune lucrări la Ateneu
1899 Devine consilier al primarului Barbu Delavrancea și se semnează un contract pentru anteproiectul Palatului Primăriei capitalei
Ante 1900 face parte din comitetul de organizare a participării românești la Expoziția din 1900 de la Paris, alături de pictorul Nicolae Grigorescu și arh. George Sterian
1901 Primește Legiunea de Onoare, în grad de ofițer
1902-1912 Este președinte al Societății Arhitecților Români
1905 Devine profesor la Școala superioară de arhitectură

Sărbătorirea lui Mincu, 1912

Românul, anul II, nr. 222, 9/22 octombrie 1912

Gazeta Ilustrată

Arhitectura 1/1941

Arhitectura nr. 1, 1941, colecție particulară